joi, 5 noiembrie 2009

Rezultatele votului

Tragedie, emotii, inimi care bat, rasturnari de situatie...suspans...si pana la urma provocarea cu numarul 10 a castigat cu un procent de 27%, dintr-un total de 126 de voturi. Iar provocarea era: descrie primele 17 secunde din cea mai penibila experienta sexuala a ta... deci dragilor...recunoasteti... numai sex aveti in cap =)) N-am sa comentez deloc, n-am s-o dau de gard, am sa ma supun dorintei majoritatii de a-mi "penetra" intimitatea.
Nu conteaza cand s-a intamplat "tarashenia", ideea e ca aveam prieten de un an. Credeam ca il cunosc, na...ca nu ma mai asteapta surprize majore din partea lui. Credeam ca daduse ce avea mai bun din el, credeam ca deja imi aratase cate le stie. :) Dar nu; spre uimirea mea, omu' putea mai mult. Si nu se multumea cu "ok". Trebuia sa fie peste medie, peste toti, trebuia sa fie nr.1, zeul, regele suprem, trebuia sa fie tot. Asa ca n-a avut stare pana...
Pana intr-o zi, cand vine la mine cu o fata emotionata, cu o licarire in ochi despre care eu nu stiam ca prevesteste "raul"...si-mi zice: Iubita...am sa-ti arat ceva nou. Abia astept... EU nerabdatoare, sarind in sus de bucurie, batand din palme si cu ochii cat cepele in cap intrebam incontinuu: ce? ce? ce? =)) La care el: rabdare iubita, rabdare...;
Acestea sunt primele 17 secunde din cea mai penibila experienta sexuala a mea...Ceea ce a urmat dupa aceste 17 secunde in care viata mea inca era roz si inca nu vazuse "partea raului", se poate descrie prin confuzie, uimire, soc, durere, groaza, disperare, mila, iar uimire si iar soc. In mintea mea se derulau intreari de genu: Ba...asta ce naiba face...? Ba, treaba asta e pe bune? Persoanele care stiu intreaga intamplare au ras cu gura pana la urechi...eu inca nu pot sa rad...:) mai mustacesc si eu din cand in cand dar indiferent cat timp a trecut peste, tot e prea devreme pentru rasete.
Ca sa va mai spulber din imaginatie, va spun ca n-are legatura cu nici o practica sado-maso si n-are legatura nici " cu curu' " (asta fiind expresia care se foloseste la noi in gasca; da stiu...suntem niste nesimtiti...) Totusi au fost niste clipe de teroare si la sfarsit, ca orice femeie proasta, am mai avut puterea sa si zambesc... Aaaa, si sa nu uitam, la intrebarea clasica "iubita, ti-a placut?" am raspuns la fel de clasic "da"... :)))) Asa ca omul nu stie cat am suferit eu, nu stie cat am indurat :) El se considera in contiunare zeu si maestrul desavarsit al acelei "miscari" care de fapt nu-i miscare da' nu stiu cum s-o numesc... Ma simt intr-un fel vinovata...fata de fetele care au urmat dupa mine...cat or mai fi patimit si ele...poate totusi s-o fi gasit una care sa-i explice ca "nu-i treaba". Ba, da nu-i treaba deloc...
La o perioada de timp dupa aceasta intamplare, am aflat ca ideea nu o avusese el, de capul lui. Nu dragilor. Ideea era "preluata" de la un prieten, care si el auzise de la un prieten. Auzi...cica "the move" isi face treaba, e moartea si cancerul femeilor. Intr-adevar, era. Dar nu in modul pozitiv in care credeau ei...Numai eu stiu cate blesteme si cate injuraturi am aruncat asupra prietenului lui care ii divulgase secretul...care ii povestise despre "the move" si care ii impartasise din cunostintele lui. Ca de la maestru la elev, taina acestei "dracii" ca nu mai stiu cum s-o numesc, a fost transmisa din generatie in generatie, din gura in gura, a trecut pe la multi prieteni...asa ca fetelor, beware... "The move" ar putea fi mai aproape decat credeti...
In apararea inculpatului,adica a prietenului meu de atunci, a omului care mi-a aratat "the evil side", tin sa precizez ca el era chiar de treaba, bine, ca majoritatea prietenilor mei, ii fila o lampa si mai fura curent, dar in mare parte ok. Si ma iubea, si era atent si grijuliu. Si da...intotdeauna in cautare de "ceva nou"...spre marea indurerare a sufletului meu... :)

miercuri, 28 octombrie 2009

Provocare part 2

Haideti ca am chef de joaca...acum ca mi-a venit si netul, sunt si eu mai relaxata...

Ca sa vedeti ca nu sunt neserioasa, am adunat toate provocarile voastre, dintre care am sa raspund numai la una: care vi se pare voua mai interesanta, ce va roade cel mai tare, dar ca sa ne intelegem: un singur vot de persoana fratilor, ca iarasi facem tiganie si iarasi nu stiu despre ce sa scriu. Ma supun provocarii care obtine cele mai multe voturi. So let there be war I say!!!!!!!!!!!
Votul se tine in sondajul din dreapta, asa ca toata treaba e anonima, na sa nu mai ziceti ca nu tin la voi... :)

1.Şu spunea...
Te provoc sa scrii mai mult despre tine. Despre ceea ce simti.

2.Tod' spunea...
ai chef de joaca? atunci dezvolta subiectul asta: "Am cunoscut un om nebun care mi-a schimbat viata"

3.Diavolul spunea...
Relatia pe care o regreti cel mai mult si urmarile ei:D

4.LaNayba spunea...
Scrie despre placerea pe care o regasesti in lucrurile marunte.

5.the kid ep2 spunea...

Hmm si totusi mi s-a cerut o chestie palpabila, necenzurata, masurabila in timp si spatiu si totusi sa nu fie un obiect si sa nu ma folosesc de acele clisee: vorbeste despre tine sau prima ta experienta sexuala si chestii de oracol...si atunci am cerut un time-out de 10 minute. Mi-am aprins o tigara si m-am uitat la fundalul negru al ecranului si am inceput sa ma gandesc... Simona Grosu... provocare - daca eram intr-o casa puteam sa iti zic sa stai in cap dar cum nu suntem nici macar in acelasi cartier atunci am mai tras un fum si m-am gandit... si am inceput prin a elimina; stiu ce este barbatul pentru tine, ce este femeia, ce este dragostea ( 20%) si multe altele despre tine dar niciodata nu cred ca te-a intrebat nimeni necenzurat ce "demoni" ai si de ce ii ascunzi asa de bine... de unde zidul acela... cand odata "cineva" din interiorul tau a rosti urmatoarelel cuvinte: "ma faci sa ma simt ca inaninte..." Inainte de? si cum erai inainte...

6.bog spunea...
ai putea sa scrii un motiv plauzibil pt care tom si jerry stau dezbeacatzi in casa si la plaja poarta costume de baie ...am auzit pe undeva asta si n-am gasit explicatie logica..si vb serios

7.Anonim spunea...
@tod:buna provocarea si eu sunt destul de curios
mai mai draga si scumpa domnisoara cred cel mai mult m-ar interessa ce inseamna pt tine cu adevarat dragostea , dai o definitie (sa) :)

8.the kid ep3 spunea...

Imi voi numi comentariul "Lumina Fada" asta pentru ca de multe ori o instigare duce la alte ganduri si idei si curiozitatea ma impinge sa cunosc mai mult din universu-ti gandindu-ma ca mai devreme paseam atent in latura intunericului tau si atunci revin si intreb daca "demnonii" sunt prietenii tai ingeri ce rol au ?! Te-au dezamagit si ei ?! Ai avut de ales intre cele doua tabere sau talismanul de pe spate iti da dreptul la statutul de liber arbitru intre un razboi morbit al celor rai si buni?!...Sau poate apropierea de "lumina fata" este fuga de intuneri...de ce nu chiar invers...incerc sa te scot din acea vizuina unde totul este planificat la secunda unde tot campul de lupta este masa ta de joc... Si prin firea cercetatoare mi-as dori sa alerg gol in mintea ta sa ma lovesc de ganduri pure si inocente si sa fiu lovit de ganduri negre si necurate asa ca daca vrei poti sa-mi (sau sa ne) vorbesti de ceea ce este cu adevarat Grosu Adriana Simnona si cum ca un strateg al armatei isi planifica fiecare cuvant... Let there be warr

9.Singur Eu spunea...
Scrie vreo doo pagini A4 despre logica faptului ca-l ai pe Tudor Chizdila in blogroll.
Multumesc!

10.coiul de sub talpa sau talpa de deasupra coiului spunea...
descrie primele 17 secunde din cea mai penibila experienta sexuala a ta... si sa nu zici ca totul a fost perfect si ai avut de fiecare data dublu orgasm ... ai da-o-n balarii asa...

11.TRT spunea...
eu vreau reteta de la polo parmegiano... :P

vineri, 23 octombrie 2009

Nu stiu, nu stiu...cre ca nu stiu...

Adica trebuie sa va spun atat de multe...si trebuie sa imi spun atat de multe...si nu stiu cu ce sa incep; Pe rand, partile reale dar nu atat de dureroase ale problemei:
1. Italienii au duminica inchis; Si in timpul saptamanii inchis de la 1 la 3; Si inchis dupa 8 seara. Si au multe sarbatori. Cand evident, magazinele sunt inchise;
2. Italienii se grabesc incet. Pe sistemul "se rezolva, nu se poate" astept de o luna jumatate sa am net acasa. Deci nu se poate.
3. Italienii conduc foaaaarte inceeeeeeeeeeeet. Adica in oras cand bag a treia la masina e sarbatoare. (si se inchid magazinele =)) )
4. Cartela sim nu poti sa-ti iei decat daca ai buletin de Italia.
5. Italienii mananca multe legume. Si paste. Si pizza. Si ai naibii n-au auzit de sarmale.

Tinand cont de faptul ca aceste lucruri sunt fie usor remediabile fie ma voi obisnui cu ele, trecem la lucruri ce tin de suflet si care sunt ale naibii de dureroase. Tineti-va bine ca vine si partea cu optimismul...:)

Mi-e dor de tot ce am lasat acasa, mi-e dor sa stiu ca pot sa ies singura sa ma plimb pe strazi pentru ca sunt la mine in oras. Mi-e dor sa pot comanda o pizza la 4 dimineata. Mi-e dor sa o trezesc pe piretena mea din somn si sa o iau la o plimbare cu masina si la o berica. Mi-e dor sa merg in cluburi unde cunosc pe toata lumea. Mi-e dor de discutii... de urmariri cu masina...mi-e dor de toate...mi-e dor de fiecare in parte...si de toti la un loc...si mi-e dor mai ales de mine, cea care eram acolo. Pentru ca aici nu ma stie nimeni. Nu ma cunoaste nimeni, si nu ma saluta nimeni pe strada. Aici nu sunt nici puternica, nici iubita, nici respectata, nici barfita nici nimic. Ma simt ca o fetita singura si speriata...si vreau acasa. La mine. Aici nu va fi niciodata casa mea. Mi-e dor de ciorbita de vacuta de la Davia. Mi-e dor de tot...si mai ales...

mi-e dor de tine...tu asta care nu stii decat sa taci. Si care nu stii decat sa mai gasesti o scuza ca sa amani inevitabilul...mi-e dor sa fii langa mine si nu am inca puterea sa renunt la tine...inca...pentru ca aici nu sunt decat o fetita mica...si neajutorata.

Partea buna este ca urmeaza sa cresc si aici. Sa fiu ceea ce sunt si acasa la mine. Urmeaza sa cunosc persoane si locuri. Urmeaza sa fiu tot ceea ce vreau sa fiu. Urmeaza sa mi se indeplineasca visele, urmeaza sa am puterea sa accept trecutul. Urmeaza sa pot sa plang pentru tata, urmeaza sa pot sa renunt la o iubire ce a murit demult. Urmeaza sa fiu eu, mai buna decat inainte. Viata mea e fabuloasa acum cand stiu ce viitor frumos ma asteapta!

Si pentru ca sunt femeie, nu pot sa ma abtin... intr-adevar, sunt mult mai frumoasa decat italiencele astea... :))))))))))))))

Bacci bacci

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Italy, baby!

Nu am sa scriu prea mult, vreau doar sa va anunt ca m-am mutat in Italia destul de definitiv (adica m-am mutat cu mobila cu tot) :))) acesta este motivul pentru pauza de pe blog. Momentan fur niste internet de la vecinu'. Pana se rezolva toate, sa stiti ca n-am murit.
Promit sa revin in forta. Si pentru cei ale caror bloguri le citesc, promit sa ma pun la curent cu ultimile noutati.
Sa ne citim curand... :)))

P.S: Haide domnu' Tod' astept provocarea :))))))

luni, 21 septembrie 2009

Provocare

Sunt in pana de idei... :)))
Astept sa ma provocati, sa-mi spuneti despre ce sa scriu. Poate sa fie orice: penibil, dureros, amuzant,cum vreti, orice vreti. Poate sa fie intamplare adevarata, poate sa fie fictiune. Poate vreti sa va dezvaluiesc ceva...poate vreti sa stiti ceva despre mine...don't know...sa facem un sondaj... Puneti-ma la incercare si testati-mi limitele :))))))
Promit sa dau dovada de sinceritate exagerata. Promit sa nu ma feresc, si sa spun lucrurilor pe nume. Voi trebuie doar sa alegeti subiectul...
Presimt ca ne vom distra tare...mai ales ca in unii dintre voi chiar am baza ca vor veni cu niste idei geniale :))) Nu va fie frica, pot mult...deci nu va cenzurati.
Pai daca-i bal...bal sa fie frate...!

vineri, 18 septembrie 2009

Barbatul

Din categoria “Nu iubita, de ce sa ma duc la curve cand te am pe tine? “ , astazi va prezentam Barbatul: de ce sa da…cand poti sa nu?!?

Barbatul ragaie cu nonsalata, face part(z) si rade in loc sa-si ceara scuze, sforaie si se supara cand il trezesti, adoarme dupa ce faceti dragoste, nu stie sa asculte si inseala;

...si cu toate astea... el este cel care iti repara masina, tot in bratele lui te simti protejata, stie sa-ti ofere o floare si te-ai obisnuit sa te tina in brate cand dormi...

Sa nu generalizam...pentru ca fiecare padure are si uscaturile sale, trebuie sa gasim o combinatie intre cele doua categorii. Nu sunt feminista, nu am nimic cu barbatii. Ii iubesc si ii respect pentru toate lucrurile frumoase din viata mea pe care le-am trait datorita lor. Unii imi sunt prieteni, altii mi-au fost iubiti. I-am criticat, i-am adorat, i-am ridicat la cer si am dat cu ei de pamant. Si la ce mi-a folosit? In loc sa-mi gasesc baiatul care mi se potrivea, am incercat sa-i fac pe altii sa se potriveasca...mi-am pierdut timpul uneori, dar m-am si amuzat...e ciudat sa vezi un om prea mic incercand sa poarte pantofii unui om mare... e frustrant sa vezi ca uneori cavalerul tau care trebuia sa aibe o armura stralucitoare poarta defapt doar un coif de staniol...si totusi...trebuie sa fie extraordinar sentimentul de a sti cu siguranta ca te trezesti in fiecare dimineata langa persoana potrivita. Care chiar daca mai greseste, are curajul unui barbat adevarat sa spuna ca ii pare rau. Si daca i se potrivesc pantofii, cu siguranta uiti ca noaptea trecuta te-a trezit din somn cu sforaitul sau, in clipa in care te strange in brate...

Aaaah barbatii astia...de fapt...stiu...de un barbat avem nevoie. Si pentru un barbat merita sa lupti. Trebuie doar sa stim sa-l recunoastem dintre atatea imitatii nereusite. Succes!

miercuri, 16 septembrie 2009

Cat fight

I'm back baby...si tin sa precizez ca desi nu am mai postat nimic, tot v-am citit blogurile des. Nici nu mai deschid subiectul referitor la pauza mea...sa trecem la urmatoarea mea "enervare". Sfatul meu pentru cei care se simt ofensati de "cuvinte obscene" ar fi sa nu citeasca acest post. Desi eu am incercat sa ma cenzurez cat mai mult cu putinta... :)


Stiti de ce nu sunt femeile egale cu barbatii? Pentru ca intotdeauna trebuie sa existe si cateva proaste care sa ne futa mersul...adica mereu trebuie sa existe una care sa iti futa prietenul, iubitul, sotul, in perfecta cunostinta de cauza. Si apoi sa se dea sfanta. Pentru ca intotdeauna exista una care sa-si futa orgoliul si sa ierte masculul feroce care a gresit, s-a impiedicat si a cazut cu dansa-n-transa. Si pentru ca intotdeauna exista o proasta care sa-si barfeasca cea mai buna prietena. Si tocmai cui...? Tocmai iubitului prietenei, in speranta ca o va alege pe ea... Mda...uneori mi-e rusine ca fac parte din categoria femeilor. Pentru ca din cauza acestor specimene, suntem toate catalogate ca fiind niste curve proaste si slabe. Si cand una dintre noi iese din tipar si refuza sa-si ierte prietenul care tocmai s-a impiedicat, este pusa la zid: ca asa nu-si va mai gasi pe nimeni, ca trebuie sa taca din gura, sa mai lase de la ea, ca asa fac femeile. Auzi...stii ceva?!?! Sa lase ma-ta ma...!
Vorbeam despre femeia care fute prietenul alteia. Pe principiul: "ba...poate imi iese si mie o cafea la afacerea asta", sau "inca unul in plus nici nu mai conteaza", femeia calca in mod constient in picioare relatii si suflete. Si cand e intrebata de ce..? Vine cu deja clasicul raspuns: pai daca aia nu e in stare sa si-l tina acasa? Daca aia nu stie sa-i ofere tot ce are nevoie? Pai daca mie mi-a placut? Pai daca el a propus...? Da cine esti tu fa sa stii tu ce poate femeia cealalta? Si da...stiu ca refuzul pentru tine e inca un mister. Si uite-asa ne facem de rahat noi ca femei...pentru o bucata de carne...
Viata asta...ma gandesc serios sa scriu de pe acum o scrisoare viitoarei mele fiice. Sa stie ce o asteapta...
In rest, pentru noi, fetelor, in general...haideti sa nu ne mai calcam in picioare intre noi...haideti sa nu ne mai calcam nici orgoliul in picioare...si haideti sa fim femei adevarate, pentru ca suntem de 1000 de ori mai minunate decat barbatii (care oricum si-o doresc pe prietena celui mai bun prieten al lor)...haideti sa nu ne mai luptam intre noi, ci sa lasam barbatii sa lupte pentru noi... se poate...?
mda...nu prea...

joi, 13 august 2009

Tata

Sa nu uiti niciodata...nimic... mi-as fi dorit ca tot ceea ce am trait langa tine sa fi pastrat ca pe o icoana sfanta...si ma doare ca nu mai stiu totul...si ma doare ca sunt parti din tine pe care nu le-am cunoscut..si ma doare ca n-am stiut sa te ajut...sa te inteleg...si sa te accept asa cum esti...
Viata nu este chiar roz...si uneori, iti apare in fata ochilor ca o curva ieftina...si te loveste...si de acolo de jos...te simti mic...si neputincios...e groaznic...si zilele astea am constientizat ca nu exista durere mai mare ca neputinta; Sa vezi pe cineva ca se chinuie si sa stii ca nu poti sa faci nimic pentru a-l ajuta...e groaznic...si pentru fiecare urlet de durere...si pentru fiecare spasm necontrolat...sa fii nevoit sa stai...si sa astepti moartea...sa ti-o doresti, ca pe o eliberare suprema...si mi-e dor...de cel care erai candva...si imi pare rau...ca nu sunt nici jumatate din ceea ce ti-ai dorit sa fiu...si am sa lupt...sa fii mandru de mine...si te iubesc, si te-am iubit...chiar daca nu ti-am spus-o poate niciodata... esti parte din mine...sunt parte din tine...mi-ai dat viata, si in felul tau, m-ai invatat sa fiu om...si mi-e rusine...de multe...si mi-e ciuda...ca n-am avut puterea sa fac mai multe....si deja mi-e dor...si imi lipsesti...cel care erai odata...si mi-ai zambit, pentru ultima data si ti-am spus ca sunt mandra de tine...ca esti frumos acum...iarta-ma...si ajuta-ma...si poate...poate ai sa fii mandru de mine...
Moartea vine cand te astepti mai putin...si in fata ei, am privit ingenuncheata si neputincioasa...si am refuzat sa cred ca e adevarat...si am luptat sa plece...si in final, m-am rugat sa vina ca o usurare... viata asta...mai curva decat o credeam...ce ar mai putea sa fie...? Nu pot sa te plang...si ma simt vinovata...putin...ma comport aproape normal...si tu...oare tu...ce crezi despre mine...?
Ai sa vezi ca am sa te fac sa fii mandru de mine, tata...

Am sa mai scriu pentru ca imi face bine; uite aici imi strig eu durerea...pentru ca in rest m-am obisnuit sa par prea indiferenta sau prea puternica...aici am obosit...si las cuvintele sa se insire asa cum le simt...
Am 23 de ani; Am trecut prin multe; Am simtit multe; Atat de multe incat sa fiu constienta ca ma asteapta altele si mai grele... atat de multe incat sa nu mai fiu luata prin surprindere de rau... Am 23 de ani; Si fiind putin mai a dracului decat dracu', in toata durerea asta, si in toate lucrurile astea care miros a moarte, mi-am gasit inca un motiv sa fiu in viata tot ceea ce vreau sa fiu: sa il fac pe tatal meu mandru de mine;
P.S: si pentru eventualele comentarii de 2 lei care vor aparea aici, n-am scris postul asta pentru trafic sau mai stiu eu ce alte prostii. Blogul asta nici nu se incadreaza in categoria blogurilor faimoase, nici macar "comerciale". Randurile astea chiar nu fac asa o mare diferenta pentru altii. Fac o mare diferenta pentru mine: imi readuc aminte constant ca trebuie sa lupt; Au trecut cateva zile bune pana m-am hotarat sa scriu despre asta. Si m-am hotarat ca nu trebuie sa ma ascund. Pentru ca viata inseamna uneori si moarte... este inevitabil, si toti trecem prin asta. Ar fi fost aiurea sa continui blogul sarind peste acest moment. Pentru ca aici am scris despre suflet. Sufletul meu... Si acum...acum sufletul meu plange dupa tata; Scriu despre durere nu pentru compasiune. Doar ca sa constientizez mai bine ceea ce s-a intamplat. Sa nu ma loveasca prea brutal... Inca sunt amortita...dar stiu ca anestezia asta nu va dura la infinit.
Mortii masii de viata...iar m-a lovit cand ma asteptam mai putin... mortii matii de viata...am sa te fac sa fii exact cum vreau eu...
Nu stiu un cuvant mai puternic decat durere...si neputinta...si iar durere...simt tot...si nu mai simt nimic...sunt amortita...si stiu ca ranile nici nu mi s-au deschis bine...si mi-e frica...de clipa in care am sa constientizez cu adevarat ca n-am se te mai pot vedea niciodata...am sa-ti mai scriu...si stiu ca ai sa ma mai citesti...prin sufletul tau...prin sufletul meu...ca de la tata la fiica...sunt sange din sangele tau...si carne din carnea ta...si am sa fiu tot ceea ce iti doresti sa fiu... am sa-ti mai scriu... nu esti singur...ti-am repetat la infinit...nu esti singur...si nu ai fost niciodata...
Dormi in pace tata...si sa ai grija de mine...am atata nevoie de tine...

duminică, 2 august 2009

In perimetru

uneori...in atata galagie...si atata nebunie...pentru mine se opreste timpul in loc...si imi ingheata sangele in vene...si esti tu...asa cum te stiu eu...si sunt eu, asa cum ma stii...parte din mine...sunt parte din tine...sa nu ma uiti...si nu...nu te uit...pentru ca nu-mi doresc asta. Sufletul meu refuza sa renunte. Si nu moare. Si spera... el este singurul fraier care inca mai crede in minuni...si muzica...si zgomot...si daca te strig...o parte din tine ma aude...esti aici, nu? Langa mine...? Sunt aici...langa tine...oriunde ai fi...oriunde as fi...suntem... suntem...nimic. Praf de stele...si iluzii...si minciuni. Suntem orice ne imaginam. Si in acelasi timp suntem nimic...
Sa dormi frumos...sa ma visezi...
Si eu sa stau sa te privesc...asta mi-as dori...sa vad cum dormi...si sa inteleg ce visezi...
Va veni o vreme cand voi fi prea departe de tine...atat de departe incat daca ai sa ma strigi n-am sa te mai aud...si ce-ai sa te faci atunci?!? Ce ai sa fii tu fara mine...? Suflete...mi-e frica...si deja mi-e dor...de tine...de noi...sa nu uiti...sa nu ma uiti...
Vezi..?!? Ce simplu e...sunt la un telefon distanta...acum...din cauza asta iti tot repetam... stii tu...
"radem, glumim, da' nu parasim incinta..."

miercuri, 29 iulie 2009

True...true...part 3